Psihologia Dezinformării

Dezinformarea reprezintă o amenințare majoră la adresa coeziunii sociale și a stabilității democratice, manifestându-se printr-un impact profund asupra percepțiilor individuale și comportamentelor colective. Fenomenul este susținut de un ansamblu complex de factori psihologici, sociali și culturali, care determină modul în care indivizii interpretează și răspândesc informațiile false. În special, predispozițiile cognitive, influențele emoționale și dinamica de grup joacă un rol esențial în creșterea vulnerabilității față de conținuturile distorsionate.

În regiunile caracterizate de tensiuni identitare, precum cele de pe ambele maluri ale Nistrului, dezinformarea capătă o dimensiune amplificată, devenind un instrument utilizat pentru manipularea percepțiilor și amplificarea diviziunilor sociale. Acest modul analizează mecanismele prin care dezinformarea se propagă, punând un accent deosebit pe temele sensibile asociate refugiaților și pe modul în care aceste narative pot influența coeziunea socială. În acest context, abordarea dezinformării trebuie realizată printr-o lentilă interdisciplinară, integrând elemente de psihologie socială, științe politice și studii asupra mass-mediei pentru a identifica metode eficiente de combatere și prevenire a fenomenului.